Senatorii au adoptat, luni, un proiect de lege care prevede sancţionarea cu amendă între 100 şi 300 de lei a bărbaţilor români care nu se prezintă, în şase luni de la împlinirea vârstei de 18 ani, la centrele militare pentru luarea în evidenţă şi consemnarea opţiunilor privind îndatoririle militare.
 Aceştia au adoptat, cu 87 de voturi "pentru" şi patru "împotrivă", un proiect de lege pentru modificarea Legii 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

În prezent, Legea 395/2005 nu conţine prevederi privind sancţiunile care trebuie să fie aplicate persoanelor care nu se prezintă la centrele de recrutare.

De asemenea, potrivit unei alte prevederi adoptate de senatori, cetăţenii români, bărbaţi, care au împlinit vârsta de 18 ani după data de 1 ianuarie 2007 şi nu s-au prezentat la centrele militare, vor avea obligaţia ca, în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a legii, să se prezinte la centrele militare numai pentru luarea în evidenţă militară.

Legea mai stabileşte că nerespectarea acestei prevederi este considerată contravenţie şi va fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 100 şi 300 de lei.

În expunerea de motive, Executivul explică propunerea de introducere în lege a sancţiunii cu amenda prin faptul că în lipsa acestei prevederi în ultimii doi ani numărul tinerilor care s-au prezentat efectiv la centrele militare a fost mult mai mic decât numărul tinerilor care aveau această obligaţie legală.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, luni, legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cunoscută ca legea "micii reforme" în justiţie.


El a făcut anunţul într-o declaraţie de presă, la Cotroceni, trecând în revistă principalele prevederi ale Legii.

Preşedintele a spus că Legea este la fel de importantă în această etapă ca şi Codurile juridice.

Şeful statului a spus că noua lege este de natură să răspundă exigenţelor românilor ca procesele să se judece mai repede şi mai bine.

Traian Băsescu a spus că prin acest act normativ s-a extins numărul structurilor şi persoanelor care pot face recurs în interesul legii. El a enumerat, la acest capitol, Avocatul Poporului şi Colegiul de coordonare al ICCJ.

Băsescu: Din respect pentru români, procedura parlamentară trebuie modificată

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că procedura de adoptare a legilor în Parlament trebuie modificată pentru că nu mai poate continua "dictatura" preşedinţilor celor două Camere, care semnează legi trimise la promulgare deşi ştiu în ce condiţii au fost adoptate.

Băsescu: Mă voi pronunţa cu celeritate pe legile privind TVA la alimente şi pensiile mici

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu a primit la promulgare legile privind TVA la alimente şi neimpozitarea pensiilor mici, menţionând că se va pronunţa cu celeritate şi că se poate miza, din partea sa, pe o poziţie în acord cu interesul naţional şi nu pe una populistă.

El a ţinut să precizeze, răspunzând unei întrebări, că nu a primit la Cotroceni reglementările legate de TVA la alimente şi neimpozitarea pensiilor mici.

Băsescu: Am primit raportul MAI despre 24 septembrie, am observaţii despre responsabilităţi

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că a primit, în circa şapte zile de la solicitare, raportul de la MAI privind evenimentele din 24 septembrie, menţionnd că este un raport "profesionist", însă are observaţii pe care doreşte să le discute cu cei din conducerea ministerului.

El a spus că are observaţii, în legătură cu raportul, în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţilor pentru încălcarea legii şi legat de "ceea ce este de făcut pentru ca Ministerul de Interne să nu mai fie afectat de cancerul politcului care decide cine şi unde să fie numit inspector şef sau adjunct de inspector şef".

Băsescu a spus că nu a avut timp să aibă această discuţie, menţionând că speră ca aceasta să aibă loc până la sfârşitul lunii.

Guvernul a început procedurile de introducere a unei taxe pentru circulaţia pe autostradă, în paralel cu sistemul existent al rovinietei, cu argumentul că sumele alocate de la buget şi din veniturile CNADNR nu sunt suficiente pentru întreţinerea autostrăzilor care vor fi construite cu finanţare UE.
Introducerea sistemului de taxare a accesului pe autostrăzi este propusă într-un document discutat şi aprobat, miercuri, de Guvern.

România are în prezent 320 kilometri de autostradă, iar în perioada următoare, prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS-T), ar urma să fie cofinanţate din Fondul de coeziune alţi 373 kilometri de autostradă, respectiv secţiunile Nădlac-Arad, Arad-Timişoara, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orăştie-Sibiu, Cernavodă-Constanţa şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa.

Secţiunile Cernavodă-Constanţa, Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa se află în faza de lucrări, iar pentru tronsoanele Nădlac-Arad, Orăştie-Sibiu, Timişoara-Lugoj şi Lugoj-Deva au fost finalizate studiile de fezabilitate şi sunt în curs de finalizare documentaţiile de licitaţie, estimându-se că în 2011 vor fi semnate contractele de lucrări.

"O condiţie esenţială pentru finanţarea proiectelor de autostrăzi prin POS-T este asigurarea sumelor pentru operarea şi întreţinerea acestor autostrăzi. Din analizele efectuate de către Comisia Europeană a reieşit faptul că fondurile pentru operarea şi întreţinerea autostrăzilor nu pot fi asigurate de la bugetul de stat şi nici din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Autostrăzi, iar Comisia Europeană a condiţionat aprobarea proiectelor pentru construcţia de autostrăzi de luarea la nivel politic în România a unui angajament privind asigurarea sustenabilităţii construcţiilor de autostrăzi cofinanţate de UE prin introducerea unui sistem de taxare a accesului la autostrăzi, atunci când acestea vor fi date în folosinţă", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale, care citează din documentul aprobat de Guvern.

În prezent, pentru utilizarea infrastructurii rutiere se percept taxe/tarife care includ impozitul pe maşină, taxa de import, rovinieta, acciza pe carburant, tariful de trecere la podurile dunărene, dar veniturile încasate din aceste surse şi din amenzile pentru încălcarea normelor privind greutăţile admise pe reţeaua rutieră sunt utlizate numai parţial pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi operare a reţelei rutiere, în particular pentru autostrăzi, au adăugat sursele.

"Ministerul Transporturilor consideră necesar introducerea unui sistem de taxare a accesului la autostrăzile din România în paralel cu sistemul existent al rovinietei. În scopul minimizării efectelor asupra aplicaţiilor la Comisia Europeană pentru finanţarea din Fondul de coeziune, pentru autostrăzile finanţate prin intermediul POS-T se va urmări ca valoarea fondurilor obţinute să nu producă venituri nete, deci să acopere doar cheltuielile de operare şi întreţinere", se arată în document.

Sursa mai relevă că, prin facilitatea de finanţare JASPERS lansată de Comisia Europeană (Joint Assistance to Support Projects in European Regions - Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene), susţinută din fonduri structurale şi din Fondul de Coeziune al UE, va fi realizat, până la sfârşitul acestui an, un studiu de analiză privind sistemele de finanţare, prin taxare directă şi/sau vinietă, a autostrăzilor din alte ţări europene şi posibilităţile de aplicare a acestui sistem în România, studiu care va asigura "substanţă" deciziei finale a Ministerului Transporturilor şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri privind sistemul de taxare optim.

Documentul a fost avizat atât de Ministerul Transporturilor, cât şi de Ministerul Finanţelor.

Fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu declara, în vara acestui an, că utilizarea autostrăzilor din România ar putea fi taxată, din vara anului viitor, cu 3 sau 4 euro pe suta de kilometri, bani care să fie folosiţi pentru întreţinerea autostrăzilor.

El susţinea că întreţinerea autostrăzilor reprezintă o cerinţă a Uniunii Europene, pentru întreţinerea autostrăzilor conform normelor comunitare, şi că UE alocă aproximativ două miliarde de euro până în 2013 pentru porţiuni de autostradă.

Accidente in lant pe Autostrada Soarelui! In ziua aceea cred ca am vazut peste 40 accidente!
Norocul meu ca nu am fost implicat in aceste accidente!

Renault si Automobile Dacia se afla la jumatatea proiectului pentru modelul ce va inlocui in 2012 actuala Dacia Logan, masina care a vandut mai mult de 1,25 milioane de unitati, socotind cele sase modele dezvoltate pe aceeasi platforma tehnica.

Astfel, cea mai mare parte a celor 54 de furnizori locali si 134 de furnizori externi negociaza cu Renault contractele pentru furnizarea de componente pentru viitorul model sau deja desfasoara teste si incep implementarea si modificarea fluxului de productie, dupa ce au colaborat la conceptia pieselor.

 

La fel ca si in cazul X90, actualul model Logan, si detaliile despre X52, viitoarea generatie Logan, sunt pastrate secrete, astfel incat furnizorii nu stiu cum va arata viitoarea Dacia, singurele imagini disponibile fiind cele generate pe computer de pasionatii marcii.

 

Grupa E:
Bayern 9p
Basel 3p
CFR Cluj 3p
AS Roma 3p

AS Roma 1 - 3 Basel

Bayern Munich 3-2 CFR Cluj

Grupa F:  
Chelsea 9p
Spartak 6p
Marseille 3p
Zilina 0p 

Spartak 0 - 2 Chelsea

Marseille 1 - 0 Zilina

Grupa G: 
Real Madrid 9p
AC Milan 4p
Ajax 4p
Auxerre 0p

Ajax Amsterdam 2 - 1 Auxerre

Real Madrid 2- 0 AC Milan

Grupa H: 
Arsenal 9p
Sahtior 6p
Braga 3p
Partizan 0p

Arsenal 5 - 1 Sahtior Donetk

Braga 2 - 0 Partizan  

Pe parcursul următorilor 40 de ani, femeile vor dispune de o putere de decizie fără precedent, migraţia musulmană către Occident se va amplifica, iar mersul la birou nu va mai fi de actualitate, susţine scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler.

În acelaşi an, Alvin Toffler a declarat că ştiinţa şi tehnologia se vor dezvolta într-un ritm atât de rapid, încât cei mai mulţi oameni nu vor putea să "digere" acest aflux de informaţii şi vor fi tentaţi să se "deconecteze" de la acest ritm de viaţă mult prea trepidant.

Multe dintre previziunile sale, referitoare la rapiditatea transmiterii de informaţii, acceptarea mariajelor homosexuale şi accelerarea ritmului de producere a catastrofelor ecologice, s-au adeverit în anii care au urmat.

Pentru următoarele patru decenii, Alvin Toffler afirmă că un număr tot mai mare de oameni îşi vor cultiva propriile legume şi îşi vor produce singuri alimentele, pentru a depinde tot mai puţin de marii producători şi distribuitori din industria alimentară.

Internetul de mare viteză va deveni o veritabilă normă în domeniu, iar videoconferinţele, devenite deja o practică curentă în zilele noastre, le vor permite angajaţilor din viitor să nu mai meargă la birou şi să lucreze din orice colţ din lume.

Doar câteva ţări vor mai fi considerate în viitor "state poliţieneşti" - în principal Coreea de Nord şi Iran.

China îşi va consolida statutul de putere economică majoră, se va alia cu Brazilia şi cu India pentru a influenţa ratele de schimb ale monedelor, dar şi cu Venezuela şi cu câteva state africane pentru a-şi asigura necesarul energetic.

Statele Unite ale Americii vor depinde de China pentru a se aproviziona cu şapte metale rare, indispensabile pentru fabricarea unor bunuri de larg consum, dar şi a unor dispozitive şi produse specifice, precum radarele, armamentul, instalaţiile eoliene şi automobilele hibrid.

Dezvoltarea unor forme alternative de energie va crea "perdanţi într-o lume post-hidrocarburi", precum Arabia Saudită, Iran, Irak, câteva state din zona Golfului Persic, dar şi Rusia şi Venezuela.

Creştinismul se va extinde în ţările din emisfera sudică, iar musulmanii vor emigra în număr mare către ţările din Occident.

Schimbările climatice vor genera o serie de conflicte, iar topirea gheţarilor va conduce la descoperirea unor noi zăcăminte minerale şi petroliere. Creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor va provoca o deplasare masivă a populaţiei din zonele de coastă.

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va conduce la creşterea de patru ori pe plan mondial a cheltuielilor totale cu pensiile şi cu îngrijirile acordate persoanelor în vârstă, iar sistemul american al asigurărilor de sănătate va înceta să existe în forma sa actuală.

La rândul lor, femeile vor ocupa tot mai multe posturi importante, procentul femeilor aflate în posturi de conducere urmând să atingă un nivel de neimaginat în urmă cu câţiva ani.

Rapiditatea cu care vor fi transmise informaţiile va determina omenirea să intre în era "petabyte-ului", o unitate de măsură de stocare şi de putere informatică superioară deja mult uzitatului gigabyte.

Alvin Toffler, născut în 1928, este una dintre cele mai influente voci din domeniul afacerilor şi din cel intelectual. Odată cu publicarea primei sale lucrări, "Şocul viitorului", Toffler a creat o nouă disciplină, futurologia, bazată pe studiul schimbării şi pe impactul pe care aceasta îl are asupra afacerilor şi culturii. Graţie lui Toffler, futurologia este considerată în prezent ştiinţa care defineşte forţele şi tendinţele care modelează viitorul în economia actuală, bazată pe informaţii.

Printre celelalte volume publicate de Alvin Toffler, devenite bestseller la scurt timp după publicare, se numără "Al Treilea Val", "Război şi antirăzboi", "Puterea în mişcare" şi, recent, "Crearea unei noi civilizaţii".

Cererea oamenilor pentru resursele naturale s-a dublat în ultimii 50 de ani iar în prezent avem nevoie de mult mai mult decât ne poate oferi Terra. Conform unui studiu internaţional realizat de WWF, Zoological Society of London şi Global Footprint Network, până în anul 2030, necesităţile oamenilor vor fi cel puţin duble faţă de posibilităţile planetei noastre, ceea ce înseamna că doar o altă planetă va putea acoperi cererea de resurse naturale.
Dacă toţi oamenii vor continua să trăiască aşa cum o fac în prezent, va fi nevoie de 2,75 de planete pentru a putea asigura supravieţuirea civilizaţiei umane, şi asta chiar şi în condiţiile în care există diferenţe majore între bogaţii şi săracii planetei. Conform aceluiaşi studiu, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii, Qatar, Danemerca şi Belgia sunt ţările cu cel mai ridicat consum de resurse naturale, luându-se în calcul spaţiul necesar fiecărui cetăţean al acestor ţări pentru a-şi asigura hrana, îmbrăcămintea şi alte bunuri indispensabile vieţii.

Studiul susţine că, în condiţiile în care se estimează că populaţia Terrei va atinge cifra de 9,2 miliarde de oameni până în anul 2050, dacă fiecare om ar urma o dietă de tip malaiezian, ar fi nevoie de 1,3 planete pentru a acoperi necesarul de hrană.Situatia se schimba radical daca oamenii ar consuma produsele specifice bucatariei italiene. Atunci ar fi nevoie de circa doua planete pentru a putea supravietui.